-
1 a scoate pe cineva din încurcătură
to pull smb. throughto help smb. out of a scrapeto get smb. out of a messto put smb. out of a holeto set smb. on his legs againto extricate smb. from an awkward positionfig. to help a (lame) dog over a stile.Română-Engleză dicționar expresii > a scoate pe cineva din încurcătură
-
2 a scoate pe cineva din strâmtoare
Română-Engleză dicționar expresii > a scoate pe cineva din strâmtoare
-
3 a scoate pe cineva din necaz / nevoie
to pull / to match smb. out of the fireto help a lame dog over a stileRomână-Engleză dicționar expresii > a scoate pe cineva din necaz / nevoie
-
4 a ieşi din impas / încurcătură
to break a deadlockto get out of troubleto pull throughto keep one's head above water( printr-o minciună) to lie oneself out of a scrape.Română-Engleză dicționar expresii > a ieşi din impas / încurcătură
-
5 a scoate pe cineva la liman
to help smb. throughRomână-Engleză dicționar expresii > a scoate pe cineva la liman
См. также в других словарях:
încurcătură — ÎNCURCĂTÚRĂ, încurcături, s.f. 1. Amestecătură, încâlcire de fire, de aţă etc. ♢ Încurcătură de maţe = ocluziune intestinală. 2. Situaţie complicată, neplăcută; bucluc ♦ Confuzie. ♢ expr. A pune (pe cineva) în încurcătură = a pune pe cineva într… … Dicționar Român
salva — SALVÁ, salvez, vb. I. tranz. şi refl. A scăpa pe cineva sau a izbuti să scape singur dintr o primejdie, dintr o încurcătură etc. ♢ expr. (tranz.) A salva situaţia = a reuşi să îndrepte o situaţie grea, neplăcută; a face faţă unei situaţii. A… … Dicționar Român
scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba … Dicționar Român
debruia — debruiá vb., ind. prez.3 sg. debruiáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DEBRUIÁ vb. I. tr., refl. 1. (Franţuzism) A ieşi din încurcătură; a (se) descurca. 2. A înlătura un bruiaj. [pron. bru ia, p.i. iez, 3 … Dicționar Român
mal — MAL, maluri, s.n. 1. Margine (îngustă) de pământ situată (în pantă) de a lungul unei ape; ţărm; p.ext. regiune de lângă o apă. ♢ expr. A ieşi la mal = a duce ceva la bun sfârşit, a o scoate la capăt. A se îneca (ca ţiganul) la mal = a renunţa sau … Dicționar Român
avea — AVEÁ, am, vb. II. tranz. I. 1. A stăpâni, a poseda, a deţine. ♢ expr. (fam.) Ce am avut şi ce am pierdut = n am ce pierde; puţin îmi pasă. ♢ fig. (Complementul indică abstracte) A avea o idee. ♢ loc. vb. A avea asemănare = a se asemăna. A avea… … Dicționar Român
debruiard — debruiárd s. m., pl. debruiárzi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DEBRUIÁRD, Ă s.m. şi f., adj. (Franţuzism) (Persoană) care ştie să iasă din încurcătură; descurcăreţ. [pron. bru iard. / < fr. débrouillard] … Dicționar Român
condei — CONDÉI, condeie, s.n. 1. Unealtă de scris în formă de beţişor, la care se adaptează o peniţă; toc (împreună cu peniţa). ♢ Mânuitor de condei = scriitor (talentat). ♢ expr. Ca din condei = regulat, ordonat, frumos. A trage condeiul = a încărca la… … Dicționar Român
istorie — ISTÓRIE, istorii, s.f. 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor naturii şi societăţii. 2. Ştiinţă care studiază dezvoltarea complexă a societăţii, a unui popor etc. ♦ (concr.) Scriere conţinând evenimente şi fapte care se încadrează în această… … Dicționar Român
confuzie — CONFÚZIE, confuzii, s.f. 1. Faptul de a confunda; încurcătură; lipsă de orientare (în diverse probleme). ♢ Confuzie mintală = stare patologică ce se caracterizează prin tulburări de percepţie, orientare, raţionament, memorie etc., însoţite uneori … Dicționar Român
labirint — LABIRÍNT, labirinturi, s.n. 1. Construcţie cu un mare număr de camere şi de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuşti care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în… … Dicționar Român
